Horoscop Azi

Mesajul emoționant al unei bunicuțe din Vaslui

O bătrână din județul Vaslui, care împlinește în anul Centenarului Marii Uniri un secol de viață, are un mesaj tulburător pentru cei aflați la cârma țării, cerându-le să găsească un conducător care să aducă nepoții și copiii acasă din străinătate, acolo unde sunt plecați la muncă.

Femeia, care este în putere și merge și acum la prășit, și-a amintit și de aventurile din satul său natal Butucăria ale Regelui Carol al II-lea, unde acesta venea la ”gagica” lui, Zizi Lambrino.

Centenarul Marii Uniri și acțiunile organizate de către autoritățile statului pentru marcarea acestuia scot la iveală mărturii incredibile ale celor care au trăit perioada celor o sută de ani de existență a țării noastre.

O dovadă în acest sens este Profira Baciu care, în pofida vârstei foarte înaintate, este de o luciditate demnă de invidiat pentru mulți dintre semenii noștri.

Cei o sută de ani de viață nu o împiedică pe femeie să-și poarte singură de grijă în viață. Trăiește din pensia sa și nu se plânge de nimic, nici măcar de vreo boală, până la urmă firească, a bătrâneții. Dimpotrivă, Profira Baciu merge și acum la prășit și are găini pe care și le crește singură.

Nu a făcut niciodată vreo injecție și nu a stat nicio zi în spital. Marea ei tristețe este însă că nu mai are pe nimeni drag alături. Atât fiul, cât și fiica sa au murit din cauza unor boli incurabile, iar nepoții și strănepoții sunt ”împrăștiați” prin lume. Nu se dă însă bătută și spune că mai este ajutată de o vecină la treburile gospodărești. La cei o sută de ani de viață, bătrâna nu-și mai dorește decât sănătate, ceea ce le transmite tuturor românilor la împlinirea celor o sută de ani de la Marea Unire.

”Carol al II-lea a venit și pe la noi prin sat, căci o avea pe Lambrino, gagica lui”

Chiar dacă are venerabila vârstă de o sută de ani, Profira Baciu are o memorie excepțională. O dovadă în acest sens sunt amintirile sale despre ceea ce a însemnat regalitatea în România, din punctul său de vedere, și cum a ajuns să-l vadă pe unul dintre regi în satul său natal Butucăria. Bătrâna ne-a mărturisit despre aventurile regelui Carol al II-lea în județul Vaslui și pe care, paradoxal, chiar tatăl său îl aducea la ”gagica” sa, Zizi Lambrino.

”Regele, aista o stricat-o întâi (n.red – despre țară). Regele Carol al II-lea a venit după Ferdinand, Mihai era mic, iar țara o pus-o sub epitropie.

S-a împăcat cu regina, cu Elena, și apoi s-a apucat de distrus, o vândut o bucată de Bucovina, apoi o distrus Basarabia.

A venit și pe la noi prin sat, căci acolo era Lambrino, gagica lui, care îi spunea lui tata: ”Mâine iei trăsura, căci la ora cutare vine Carol. Și apoi se ducea tata la gară și aducea regele…Apoi o vândut toată moșia lui Lambrino la țărani și și-a pus palma și a plecat…Apoi a băgat țara în război, s-a unit cu germanii, pentru că ei se trăgeau din germani”, își amintește femeia.

Profira și alte trei bătrâne de 100 de ani, răsplătite cu un steag, un tort, o plachetă și o insignă. Împlinirea unui secol de viață de către Profira Baciu, la fel ca și alte trei bătrâne din județul Vaslui, a fost un prilej pentru autoritățile județene să organizeze un moment festiv.

Astfel, Prefectura le-a invitat pe cele care se nășteau, în urmă cu exact un secol, în județul Vaslui, pentru a le omagia așa cum se cuvine, mai ales că sunt martorele tuturor regimurilor care s-au succedat de la regalism la capitalismul actual.

”Persoanele pe care le onorăm azi împlinesc anul acesta, cea mai frumoasă vârstă: vârsta Marii Uniri. Sunteți născute odată cu România și ne mândrim cu asemenea persoane, care sunt un exemplu pentru noi. Vă felicităm din tot sufletul”, le-a transmis prefectul de Vaslui, Eduard Popica.

Cele patru bătrâne sărbătorite de către autorități au primit de la șefii instituțiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne mai multe cadouri, respectiv un tort în culorile steagului național, o insignă și un drapel.

Nu în ultimul rând, ”femeile centenar” au fost ”răsplătite” de către prefect și cu o plachetă cu mesajul ministrului Internelor, Carmen Dan.